Decizia ÎCCJ nr. 2/2020 (HP)Punctul VIII

VIII. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Opinia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție asupra chestiunii de drept supuse dezlegării este, în principal, în sensul inadmisibilității sesizării, întrucât nu este îndeplinită condiția esențială a existenței unei chestiuni de drept ce ar necesita lămuriri sau interpretări, justificată și de jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curți de Casație și Justiție și de faptul că s-a dat deja o dezlegare problemei de drept prin Decizia nr. 10 din 18 februarie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 15 decembrie 2008, și prin Decizia nr. 4 din 20 martie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 16 mai 2017. În subsidiar s-a apreciat că prin sintagma „săvârșirea faptei“ prevăzută de dispozițiile art. 296 din Codul de procedură penală (relevantă pentru calcularea termenului de introducere a plângerii prealabile) se înțelege „data consumării infracțiunii“ (expirarea perioadei de 3 luni pe durata căreia autorul a rămas în pasivitate), iar nu „data încetării inacțiunii“ (data „epuizării“ infracțiunii de abandon de familie), în argumentare arătându-se că în Decizia nr. 10 din 18 februarie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 15 decembrie 2008, se pornea de la premisa că pentru începerea curgerii termenului, într-o astfel de ipoteză, nu este necesară epuizarea infracțiunii, fiind suficient să fi fost începută comiterea acesteia sau să fi debutat acțiunea (în cazul infracțiunii continue) ori să se fi comis prima acțiune (în cazul infracțiunii continuate), cu îndeplinirea, evident, a condiției ca persoana vătămată să-l fi cunoscut pe făptuitor, precum și că modificarea adusă prin intrarea în vigoare a actualei codificări vizează nu doar extinderea de la 2 luni la 3 luni a termenului în care poate fi formulată plângerea prealabilă, ci și momentul de la care începe să curgă acest termen, respectiv ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei, iar nu ziua în care acesta a știut cine este făptuitorul (așa cum era prevăzut în reglementarea anterioară, respectiv art. 284 din Codul de procedură penală de la 1968). Or, Decizia nr. 4 din 20 martie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 16 mai 2017, a statuat, în considerente, că infracțiunea de abandon de familie prevăzută de art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal este o infracțiune unică continuă ce rezultă din împrejurarea că inacțiunea concretizată în neplata pensiei de întreținere se prelungește în timp, în mod natural, după momentul consumării până la încetarea activității infracționale, adică până la momentul epuizării. Așadar, infracțiunea se consumă la expirarea perioadei de 3 luni, pe durata căreia autorul a rămas în pasivitate, prin neexecutarea obligației de plată stabilite prin hotărâre judecătorească, și se epuizează fie la momentul reluării plății de către debitor, fie la cel al condamnării acestuia prin hotărâre judecătorească, dată la care se încheie și ciclul infracțional și se autonomizează activitatea desfășurată până în acel moment. S-a mai susținut că achiesarea la cealaltă opțiune, în sensul că prin „săvârșirea faptei“ s-ar avea în vedere momentul epuizării infracțiunii de abandon de familie, ar permite ca persoana vătămată și reprezentantul său legal să fie permanent în termenul de introducere a plângerii prealabile. Mai mult, circumscrierea acestui moment la expirarea celor 3 luni de neplată nu prejudiciază persoana vătămată, întrucât, într-o astfel de ipoteză, organele judiciare au obligația de a se sesiza și din oficiu. ...