Decizia ÎCCJ nr. 49/2019 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 42. Pentru regularitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate a acestei proceduri, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: – existența unei cauze în curs de judecată; ... – judecata cauzei să se afle în ultimă instanță pe rolul tribunalului, al curții de apel sau al Înaltei Curți de Casație și Justiție; ... – ivirea unei chestiuni de drept esențiale, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 43. Primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât curtea de apel, legal învestită cu soluționarea unui apel în materie de insolvență, urmează să pronunțe o hotărâre judecătorească definitivă, potrivit dispozițiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, coroborate cu art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 44. Chestiunea de drept relevată este determinantă pentru soluționarea pe fond a cauzei, fiind esențial să se stabilească dacă legea impune sau nu condiția că, și pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței de către lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, cuantumul creanțelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului, precum în cazul unei cereri introductive formulate de debitor, prin organele statutare. ... 45. Astfel, în speță, judecătorul-sindic a respins cererea introductivă privind deschiderea procedurii simplificate de faliment, reținând că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 privind existența unor datorii bugetare mai mici de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului. ... 46. Prin apelul formulat împotriva hotărârii de primă instanță, lichidatorul societății debitoare a susținut interpretarea potrivit căreia legea nu prevede cerința de mai sus în cazul societăților dizolvate la care a fost numit lichidator în temeiul art. 237 din Legea nr. 31/1990. ... 47. Din jurisprudența și punctele de vedere indicate de curțile de apel rezultă divergența de interpretare a art. 5 alin. (1) pct. 72 teza ultimă din Legea nr. 85/2014, cu privire la condițiile ce trebuie îndeplinite pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței de către lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990. ... 48. Se constată existența unei chestiuni de drept reale, care privește interpretarea diferită a unui text de lege neclar, ce prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și a înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 49. În fine, este îndeplinită și cerința noutății problemei de drept. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative a intrat în vigoare recent, la 2 octombrie 2018, introducând o condiție nouă referitoare la valoarea-prag (cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență). ... 50. Divergențele de interpretare nu au fost înlăturate până în prezent și nici nu au făcut obiectul unei jurisprudențe constante a instanțelor, iar chestiunea de drept nu a fost încă dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție și nu face obiectul unui recurs în interesul legii. ... ... B. Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării 51. Prin art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018, a fost modificat art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014, în sensul adăugării unei noi fraze cu următorul conținut: Când cererea de deschidere a procedurii de insolvență este introdusă de debitor, cuantumul creanțelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului ... 52. Din preambulul acestei ordonanțe de urgență rezultă că emiterea actului normativ a avut ca premisă, între altele, necesitatea eficientizării mecanismelor de recuperare a creanțelor bugetare față de societățile aflate în stare de insolvență și necesitatea adoptării unor măsuri menite să evite afectarea mediului concurențial prin folosirea procedurilor insolvenței în mod abuziv de către unii debitori care utilizează mecanismele reglementate de legea insolvenței cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului general consolidat. ... 53. În expunerea de motive a proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, elaborat de Guvernul României cu nr. E181/27.09.2018 și înregistrat la Senat cu nr. L607/02.10.2018, au fost expuse motivele emiterii proiectului de act normativ și s-a arătat că una dintre schimbările preconizate se referă la întărirea regulilor privind responsabilizarea debitorului în gestionarea activității și plata datoriilor către bugetul de stat, prin stabilirea unei condiții suplimentare pentru deschiderea procedurii, și anume ca debitorul să poată obține deschiderea procedurii numai dacă cuantumul creanțelor bugetare este mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului. S-a precizat că această măsură va da posibilitatea organului fiscal de a identifica, împreună cu contribuabilul, cele mai bune soluții în vederea colectării optime a creanțelor bugetare, dar și a continuării activității de către contribuabil, în sensul viabilizării activității acestuia, folosindu-se cu precădere posibilitățile de acordare a facilităților la plată, prevăzute deja în procedura fiscală (de exemplu, eșalonarea la plată, cu anularea penalităților de întârziere). De asemenea, această măsură urmărește asanarea mediului economic, prin limitarea utilizării abuzive a procedurii insolvenței, strict pentru evitarea plății obligațiilor fiscale către bugetul public, astfel încât să se asigure protejarea interesului public major de colectare a impozitelor și taxelor la buget și asigurarea unui mediu concurențial loial. Se creează astfel o excepție de la regula generală potrivit căreia debitorul care are o obligație de minimum 40.000 lei poate intra în mod voluntar în insolvență. ... 54. În calitate de cameră prim sesizată, în ședința din 21 noiembrie 2018 Senatul a adoptat proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 cu modificări, una dintre acestea fiind în sensul eliminării ultimei fraze din art. 5 alin. (1) pct. 72 al Legii nr. 85/2014, a cărei interpretare face obiectul prezentei proceduri. ... 55. În prezent, procedura parlamentară referitoare la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 se află în curs la Camera Deputaților (cameră decizională), având nr. PL-x 721/28.11.2018. ... 56. Evoluția legislativă și motivele reglementării prezentate anterior sunt deosebit de relevante pentru aplicarea metodei de interpretare istorico-teleologică. Astfel, intenția legiuitorului poate fi determinată prin raportare la premisele modificării normative, dar și la scopul urmărit. ... 57. Pentru a stabili dacă legiuitorul a urmărit ca, și pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței de către lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, să fie aplicabilă condiția referitoare la cuantumul creanțelor bugetare reglementate în cazul unei cereri introductive formulate de debitor, prin organele statutare, trebuie observat dacă obiectivele urmărite sunt plauzibile în ambele situații. ... 58. Or, în situația în care atribuțiile lichidatorului sunt limitate legal la operațiunile, actele și procedurile implicate de lichidarea societății, nu există riscul unei utilizări abuzive a procedurii insolvenței, doar pentru evitarea plății obligațiilor fiscale, după cum nu mai există nici rațiunea continuării/viabilizării activității debitorului și nici a utilizării facilităților la plată prevăzute în procedura fiscală, în scopul optimizării colectării creanțelor bugetare. ... 59. În același sens deschiderea procedurii simplificate de faliment ar crea cadrul juridic, în condiții de transparență și sub controlul judiciar exercitat de judecătorul sindic, pentru formularea unor acțiuni în anularea actelor/transferurilor efectuate în dauna drepturilor creditorilor, în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii, precum și a cererii de atragere a răspunderii patrimoniale a persoanelor care au contribuit la starea de insolvență a debitorului. ... 60. În concluzie, utilizând metoda de interpretare teleologică, rezultă că, pentru cererile de deschidere a procedurii insolvenței formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, nu este aplicabilă cerința referitoare la cuantumul creanțelor bugetare. ... 61. La aceeași concluzie se ajunge și utilizând interpretarea logică și gramaticală a textului legal. ... 62. Astfel, dacă în ceea ce privește valoarea-prag de 40.000 lei se menționează expres că ea este aplicabilă atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, în ultima frază a art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 se menționează doar cererea de deschidere a procedurii de insolvență introdusă de debitor. ... 63. Așadar, modificarea adoptată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018 nu a mai inclus referirea la lichidatorul numit conform Legii nr. 31/1990. Dacă legiuitorul a simțit nevoia să se refere expres la acest lichidator în cazul valorii-prag, era logic să procedeze la fel și în cazul condiției privind cuantumul creanțelor bugetare, dacă ar fi urmărit ca aceasta să se aplice și pentru cererile introductive formulate de lichidator. ... 64. Argumentul potrivit căruia cererea de deschidere a procedurii nu este formulată de către lichidatorul judiciar în nume propriu, ci în calitate de reprezentant al debitoarei, conform art. 255 din Legea nr. 31/1990, nu are puterea de a fundamenta o altă interpretare. ... 65. În cuprinsul Legii nr. 85/2014, în cazul cererii de deschidere a procedurii insolvenței formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990 există reglementări speciale și derogatorii. Astfel, la art. 67 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 se stipulează că: „...Nedepunerea documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) -g) și k) -n) atrage respingerea cererii de deschidere a procedurii, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. c) și d) , precum și a cazului în care cererea de deschidere a procedurii este formulată de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare“. ... 66. Prin urmare, chiar dacă potrivit normei generale lichidatorul stă în judecată în numele societății debitoare, în cadrul legii speciale a insolvenței cererea introductivă formulată de lichidatorul numit conform Legii nr. 31/1990 are un regim juridic diferit și derogatoriu în raport cu cererea formulată de debitor prin organele statutare. ... ... ...