Decizia ÎCCJ nr. 17/2019 (HP)Punctul V

V. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele de judecată arondate În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. Au comunicat puncte de vedere Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureș și Curtea de Apel Timișoara care, după caz, au făcut referire și la opiniile unora dintre instanțele arondate. Asupra chestiunii privind momentul la care concentrația alcoolică este relevantă pentru a statua asupra întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, punctul de vedere al instanțelor este în concordanță cu Decizia Curții Constituționale nr. 732/2014, în sensul că trebuie avut în vedere momentul săvârșirii infracțiunii, iar nu cel al prelevării mostrelor biologice. În consecință, instanțele consideră necesară stabilirea gradului de intoxicație alcoolică la momentul opririi în trafic, moment la care infracțiunea se epuizează. Se remarcă faptul că, în privința probațiunii și a necesității administrării unei expertize medico-legale privind calculul retroactiv al alcoolemiei, majoritatea instanțelor au apreciat utilă această probă. Totodată, s-a menționat că și în ipoteza efectuării unei expertize medico-legale de stabilire retroactivă a nivelului îmbibației alcoolice în sânge, valoarea alcoolemiei este estimativă, fiind imposibilă determinarea acesteia cu exactitate. Opinia minoritară susține obligativitatea efectuării expertizei pentru stabilirea îmbibației alcoolice de la momentul conducerii pe drumurile publice a unui vehicul, în considerarea Deciziei nr. 732/2014 pronunțate de Curtea Constituțională. De asemenea, s-a arătat că această concluzie se degajă și din adoptarea subsecventă a Ordinului ministrului sănătății nr. 277 din 11 martie 2015 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.512/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 18 martie 2015, în conformitate cu care, „Pentru determinarea alcoolemiei se recoltează două mostre de sânge la interval de o oră una față de cealaltă, fiecare mostră fiind reprezentată de o cantitate de 10 ml“. În ceea ce privește administrarea probei cu expertiza medico-legală în calea de atac a apelului în situația în care judecata în primă instanță s-a efectuat în procedura simplificată, punctul de vedere exprimat de majoritatea instanțelor este în sensul că nu este posibilă, deoarece, potrivit art. 377 alin. (1) din Codul de procedură penală, este admisibilă doar proba cu înscrisuri. Dacă instanța de control judiciar apreciază că este necesară administrarea altor probe, se impune trimiterea cauzei spre rejudecare în fața primei instanțe. Opinia minoritară este în sensul admisibilității probei cu expertiză medico-legală având ca obiectiv calculul retroactiv al alcoolemiei în calea de atac a apelului, chiar și în situația în care judecata în primă instanță s-a efectuat în procedura simplificată. ...