Decizia ÎCCJ nr. 2/2019 (RIL)Punctul VII

VII. Punctul de vedere al Ministerului Public 55. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că, având în vedere caracterul general al actului de sesizare, este necesară stabilirea limitelor învestirii instanței supreme raportat la hotărârile judecătorești anexate pentru exemplificarea caracterului neunitar al acesteia. ... 56. În acest sens rezultă că prin hotărârile definitive anexate actului de sesizare pentru exemplificarea primei orientări jurisprudențiale s-au soluționat de Curtea de Apel Cluj conflicte negative de competență între tribunale în cauze care au avut ca obiect cereri pentru încuviințarea executării silite a unor contracte de credit sau contestații la executare formulate în procedurile de executare silită începute în temeiul acestor titluri executorii. În aceste contestații, cei interesați sau vătămați în executare au solicitat, în condițiile art. 712 alin. (3) din Codul de procedură civilă, anularea încheierilor prin care s-a încuviințat executarea silită și/sau a actelor de executare ori a executării silite înseși, invocând, conform art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, motive de fapt sau de drept referitoare la fondul dreptului cuprins în aceste titluri, respectiv executorialitatea titlului cesionat, prescripția dreptului de a cere executarea silită, caracterul abuziv al unor clauze din contractul de credit. ... 57. Pentru a doua orientare jurisprudențială au fost depuse hotărâri judecătorești pronunțate de Tribunalul Argeș - Secția civilă care s-a considerat competent să soluționeze, ca instanță de apel, contestația la executare prin care s-a solicitat fie lămurirea înțelesului și întinderii titlurilor executorii - contracte de credit sau contracte de leasing -, fie anularea actelor de executare și/sau a încheierilor de încuviințare a executării silite a acestor titluri, prin invocarea unor apărări de fapt sau de drept referitoare la fondul dreptului. ... 58. Totodată s-a remarcat și faptul că celelalte hotărâri judecătorești indicate pentru susținerea acestei orientări de jurisprudență vizează situații de fapt sau de drept având alt specific, spre exemplu o hotărâre judecătorească prin care s-a solicitat lămurirea întinderii și înțelesului unei hotărâri judecătorești prin care s-a stabilit pensia de întreținere în favoarea unor minori. ... 59. În consecință, deoarece prin hotărârile judecătorești anexate actului de sesizare autorul recursului în interesul legii a făcut dovada caracterului neunitar al jurisprudenței doar în privința competenței materiale procesuale a tribunalului specializat de a soluționa apelurile declarate împotriva încheierilor pronunțate de judecătorii prin care s-a respins cererea de încuviințare a executării silite a unor contracte de credit și contracte de leasing care, potrivit legii, constituie titluri executorii, precum și împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în contestații la executare în care s-au invocat apărări de fond cu privire la aceste titluri, s-a apreciat că doar această problemă restrânsă poate constitui obiectul recursului în interesul legii. ... 60. Totodată s-au indicat precedente în unificarea jurisprudenței care contribuie la rezolvarea problemei de drept, respectiv Decizia XV din 5 februarie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 12 noiembrie 2007, în aplicarea art. 400 și art. 402 din Codul de procedură civilă (1865) , republicat, cu modificările și completările ulterioare, și Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 226 alin. (1) și art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. ... 61. Evocând evoluțiile legislative recente, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că prin art. I pct. 19 din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, dispozițiile art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, au fost modificate în sensul că „în cadrul tribunalelor funcționează, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesioniști, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze maritime și fluviale“. ... 62. În consecință, calitatea de profesionist a unei sau a ambelor părți va fi un criteriu atributiv de competență în favoarea secțiilor/completurilor/tribunalelor specializate, care se va adăuga celor prevăzute de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, și a concluzionat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 226 din Legea nr. 71/2011, raportat la art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă, sunt de competența materială procesuală a tribunalelor specializate doar apelurile declarate împotriva încheierilor pronunțate de judecătorii prin care s-au respins cererile de încuviințare a executării silite a unor titluri de valoare și altor instrumente financiare, inclusiv contractele de credit și contractele de leasing, care, potrivit legii, constituie titluri executorii, precum și împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, în contestațiile la executare în care s-au invocat apărări de fond cu privire la aceste titluri. ... ...