Decizia CCR nr. 197/2025Punctul 21

21. Or, în acest cadru jurisprudențial, aspectele invocate de autorul prezentei excepții vizează modul de aplicare și interpretare a legii, aceste verificări fiind de competența exclusivă a instanței judecătorești. Curtea observă, de asemenea, că autorul excepției critică, în realitate, soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție fără să evidențieze reale vicii de neconstituționalitate. Este adevărat că în motivarea excepției se invocă o pretinsă inegalitate generatoare de inechități sociale între chiriașii beneficiari ai unor măsuri de protecție în temeiul a două legi diferite, respectiv Legea nr. 112/1995 și Legea nr. 85/1992. Dar această susținere nu reprezintă altceva decât o critică a argumentației dezvoltate de instanța supremă în considerentele deciziei în discuție și nu poate fi considerată o susținere în sensul încălcării principiului constituțional al egalității în drepturi, de vreme ce autorul excepției încearcă să facă o comparație între categorii sociale total diferite, respectiv foștii chiriași ai imobilelor preluate de stat cu titlu și nerevendicate de foștii proprietari, deveniți proprietari prin cumpărare, pe de o parte, și, pe de altă parte, chiriașii locuințelor construite din fondurile statului, dobânditori prin cumpărare în temeiul Legii nr. 85/1992, precum și proprietarii construcțiilor dobândite înainte de anul 1989, dar care rămăseseră, în contextul scoaterii terenurilor în afara circuitului civil, titulari doar ai unui drept de folosință asupra terenului aferent, acesta fiind convertit, prin efectul Legii fondului funciar nr. 18/1991 și pe baza ordinului prefectului, în drept de proprietate. ...