Decizia ÎCCJ nr. 18/2018 (RIL)Punctul VII

VII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 11. Rezumând orientările jurisprudențiale, astfel cum au fost expuse de autorul sesizării, procurorul general a apreciat că problematica recursului în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj nu este aptă a fi soluționată printr-o decizie în interesul legii, cu atât mai mult cu cât unificarea jurisprudenței s-a realizat prin decizii de stabilire a competenței pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, obligatorii pentru instanțele de trimitere, iar modificările legislative preconizate au preluat această orientare. ... 12. În susținerea acestui punct de vedere, procurorul general a analizat premisele problemei de drept din perspectiva modificărilor legislative intervenite în materia recursului și a consecințelor Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. De asemenea, a invocat Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu privire la efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. ... 13. Verificând soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești, procurorul general a observat că divergența de jurisprudență nu este una profundă și persistentă în timp, că practica s-a unificat ca efect al deciziilor cu caracter obligatoriu prin care, în mod unitar, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă și Secția a II-a civilă au stabilit competența în favoarea curților de apel. De aceea, o nouă intervenție în această problemă de drept, prin pronunțarea unei decizii în interesul legii, cu aceleași efecte obligatorii pe care le au deja hotărârile de stabilire a competenței pronunțate de instanța supremă, ar fi redundantă, de vreme ce scopul urmărit - unificarea jurisprudenței - a fost deja atins. ... ...