Decizia ÎCCJ nr. 10/2018 (HP)Punctul X

ÎCCJ · hotărâre prealabilă · 19.02.2018 · dosar 984/109/2016
Punctul X
X. Înalta Curte de Casație și Justiție 48. Examinând sesizarea, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, constată următoarele: ... A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 49. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, ce constituie temeiul sesizării, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 50. Reglementând, în cuprinsul textului anterior citat, procedura pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept, ca mijloc de asigurare a unei practici judiciare unitare în interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești, alături de mecanismul recursului în interesul legii, legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: – existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – existența unui raport de dependență între lămurirea chestiunii de drept invocate și soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ... – chestiunea de drept să fie nouă; ... – asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 51. Aceste condiții sunt îndeplinite, întrucât: – sesizarea a fost formulată într-o cauză aflată în curs de judecată, aflată în faza apelului; ... – instanța de trimitere este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, conform dispozițiilor art. 96 pct. 2 și art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă; ... – soluționarea pe fond a cauzei depinde de interpretarea dispozițiilor legale ce formează obiectul sesizării, din perspectiva determinării sferei subiecților de drept îndreptățiți la plata indemnizației stabilite prin acest act normativ; ... – problema de drept prezintă caracter de noutate, în considerarea faptului că, deși dispozițiile legale ce fac obiectul sesizării sunt în vigoare încă din anul 2006, doar ulterior, prin modificările și completările aduse Legii nr. 8/2006 prin Legea nr. 83/2016, au devenit susceptibile de interpretări diferite, așa cum rezultă și din hotărârile judecătorești transmise de instanțele naționale la solicitarea instanței supreme, care sunt de dată recentă, fiind pronunțate exclusiv după intrarea în vigoare a modificărilor și completărilor aduse Legii nr. 8/2006; ... – asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat, iar problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... ... B. Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării 52. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006, supuse interpretării, „Prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică“. ... 53. Așadar, din conținutul dispozițiilor legale citate, care reglementează domeniul de aplicare al Legii nr. 8/2006, se deduc condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca o persoană să se bucure de beneficiul instituit de acest act normativ, și anume: calitatea de pensionar, calitatea de membru al uniunilor de creatori prevăzute de lege, dar, mai ales, calitatea de pensionar în sistemul public de pensii. ... 54. Această din urmă condiție creează o diferențiere clară între pensionarii având calitatea de membri ai uniunilor de creatori legal constituite în funcție de sistemul de pensii la care aparțin, respectiv, persoanele pensionate în sistemul public de pensii și persoanele pensionate în alte sisteme de asigurări sociale. ... 55. În acest caz, titularul sesizării întreabă dacă în categoria pensionarilor sistemului public de pensii, în accepțiunea Legii nr. 8/2006, intră și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat, reglementată de Legea nr. 223/2015, sau nu. ... 56. Pentru a răspunde acestei întrebări trebuie privit, în ansamblu, contextul legislativ care vizează chestiunea de drept supusă analizei pendinte, și anume Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoașterea ca persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 17 ianuarie 2006, modificată prin Legea nr. 4/2007 pentru modificarea art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2007. ... 57. Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 8/2006: + Articolul 1 (1) Prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizație lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. (2) Cuantumul indemnizației reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăși două salarii minime brute pe țară, garantate în plată. (2^1) Cuantumul indemnizației se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie. (…) ... 58. De asemenea, conform art. 9 din Legea nr. 8/2006, „Prevederile referitoare la stabilirea, suspendarea, încetarea, plata pensiilor, răspunderea juridică și jurisdicția din domeniul pensiilor din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se aplică în mod corespunzător și indemnizației stabilite în condițiile prezentei legi“. ... 59. La data de 1.01.2016 a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, care prevede, în cuprinsul art. 109 alin. (1) și art. 110 alin. (1) , că pensiile militarilor, polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit legii. ... 60. La data de 29.04.2016 a fost adoptată Legea nr. 83/2016 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 4 mai 2016, care a intrat în vigoare la data de 7.05.2016 și prin care au fost introduse următoarele modificări și completări ale Legii nr. 8/2006 cu relevanță pentru chestiunea de drept supusă dezlegării: 1. După alineatul (1) al articolului 1 se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins: (1^1) În înțelesul legii, prin uniuni de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică se înțelege persoanele juridice române de drept privat, fără scop patrimonial, din domenii precum cel al creației muzicale, interpretative, cinematografice, literare, arhitecturale, teatrale, jurnalistice și al artelor plastice, care sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică. ... 2. După articolul 9 se introduce un nou articol, articolul 9^1, cu următorul cuprins: + Articolul 9^1 (1) Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege. (2) În situația persoanelor prevăzute la alin. (1) , cuantumul indemnizației se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a indexării/actualizării.(…) ... ... 61. În cazul de speță, contestatorul, membru al Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, a fost beneficiarul unei pensii din sistemul public de pensii, calitate în care, prin Decizia nr. 62.767 din 17.07.2012, emisă de pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, i sa acordat o indemnizație lunară, în baza art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006, începând cu data de 1.08.2012, menționându-se în act calitatea acestuia de pensionar pentru limită de vârstă (în sistemul public de pensii). ... 62. Prin Decizia nr. 62.767 din 5.01.2016, emisă de pârâtă, s-a dispus încetarea plății acestei indemnizații lunare, începând cu data de 1.01.2016, cu motivarea că de la această dată a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015 (privind pensiile militare de stat), contestatorul nemaiavând calitatea de pensionar al sistemului public de pensii, ci - astfel cum dispun dispozițiile art. 109 alin. (1) ,art. 110 alin. (1) și art. 123 din această lege - de pensionar militar. ... 63. Instanța de fond a apreciat că problema de drept litigioasă constă în stabilirea categoriei beneficiarilor Legii nr. 8/2006, la data emiterii deciziei contestate (5.01.2016), esențial fiind a defini noțiunea de pensionari ai sistemului public de pensii, prin raportare la pensionarii sistemului de pensii militare de stat. ... 64. În contextul legislativ mai sus arătat, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că indemnizația lunară prevăzută de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 a fost recunoscută, inițial, până la intervenirea modificării legislative, doar în beneficiul persoanelor pensionate în sistemul public de pensii, membre ale uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. ... 65. Prin Legea nr. 83/2016, care a intrat în vigoare la data de 7.05.2016, Legea nr. 8/2006 a fost completată cu un nou articol (art. 9^1), prin care s-a recunoscut dreptul la acordarea indemnizației lunare prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 și beneficiarilor pensiilor militare de stat. ... 66. Având în vedere că la data de 1.01.2016 a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015 (privind pensiile militare de stat), care prevede, în cadrul art. 109 alin. (1) , că pensiile militarilor devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit legii, înseamnă că, începând cu această dată și până la data la care a intervenit modificarea legislativă care recunoaște acest drept și pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat (7.05.2016 - prin Legea nr. 83/2016), nu a existat temei legal pentru acordarea indemnizației prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 acestei categorii de pensionari. ... 67. Așadar, prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 nu erau apte, prin ele însele, să conducă la acordarea acestor drepturi în favoarea persoanelor pensionate în alte sisteme de asigurări sociale, cum ar fi pensionarii sistemului pensiilor militare de stat, până la intervenirea modificării legislative. ... 68. În caz contrar, dacă reglementarea existentă era completă și ar fi acoperit toți pensionarii membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, indiferent de calitatea lor de pensionari din sistemul public de pensii sau din afara acestui sistem, nu ar mai fi fost necesară modificarea expresă a legii, operată nu prin completarea enumerării, ci chiar prin introducerea unui nou articol, prin care se stipulează că de prevederile legii beneficiază și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de această lege. ... 69. De altfel, în sensul inexistenței reglementării dreptului în discuție și în cazul pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat, până la data de 7.05.2016, sunt și considerentele Deciziei nr. 332 din 23 martie 2010 a Curții Constituționale. ... 70. Astfel, prin decizia sus-menționată Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 și a reținut că, „(…) având în vedere ansamblul Legii nr. 8/2006, care, așa cum se arată încă din titlu, circumscrie acordarea indemnizației doar pentru pensionarii sistemului public de pensii, în realitate, problema pusă în discuție vizează o omisiune legislativă, respectiv o problemă de legiferare pe care doar intervenția legiuitorului o poate complini. Astfel, (...) textul de lege criticat nu este neconstituțional pentru ceea ce prevede, ci pentru ceea ce nu prevede, respectiv pentru faptul că nu se referă și la alte categorii sociale“. ... 71. Așadar, fiind în discuție o omisiune de legiferare, este evident că intervenția legislativă efectuată prin Legea nr. 83/2016 a avut în vedere complinirea acestei omisiuni, care însă nu poate produce efecte retroactive. ... 72. Este, de asemenea, evident că textul actului normativ care recunoaște pentru viitor dreptul în cauză și beneficiarilor pensiilor militare de stat care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică nu s-a aflat în vigoare pe toată perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 (privind pensiile militare de stat), la 1.01.2016, și data intrării în vigoare a Legii nr. 83/2016 (pentru completarea Legii nr. 8/2006), la 7.05.2016, astfel că, în cauză, situația juridică creată prin adoptarea normei modificatoare nu poate fi recunoscută retroactiv. ... 73. În sprijinul acestei interpretări vine și împrejurarea potrivit căreia Legea nr. 83/2016 cuprinde dispoziții finale care prevăd că, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice va elabora și va supune Guvernului spre aprobare modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.650/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. ... 74. Rezultă așadar că prevederile art. 9^1 din Legea nr. 8/2006, introduse prin Legea nr. 83/2016, nu pot constitui temei legal pentru recunoașterea retroactivă a drepturilor, fiind deplin aplicabil principiul constituțional al neretroactivității legii, deoarece norma modificatoare nu face parte din categoriile care constituie excepția, respectiv nu intră în sfera legii penale sau contravenționale mai favorabile. ... 75. Revenind la chestiunea de drept supusă dezlegării, respectiv dacă în categoria pensionarilor sistemului public de pensii, în accepțiunea Legii nr. 8/2006, intră și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015) sau nu, este esențial a defini noțiunea de pensionari ai sistemului public de pensii, prin raportare la pensionarii sistemului de pensii militare de stat. ... 76. În România sunt reglementate două sisteme de pensii: sistemul public de pensii și sistemul pensiilor de serviciu sau sistemul pensiilor ocupaționale, așa cum a fost încadrat de către experții Comisiei Europene, concluzie desprinsă din raportul Reuniunii de consultare privind încadrarea sistemelor specifice de pensii din România în „sisteme de securitate socială legate de profesie“, de care beneficiază parlamentarii, magistrații, militarii, polițiștii, personalul auxiliar din justiție, personalul civil navigant, funcționarii publici parlamentari și diplomații. ... 77. Confundarea celor două categorii de pensii, prin asimilarea principiilor și cumularea prevederilor și drepturilor pe care le conferă, este însă imposibilă. ... 78. Că prevederile actului normativ pe perioada de referință se aplică numai pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, rezultă neîndoielnic din dispozițiile alin. (4) al art. 1 din Legea nr. 8/2006, care fac trimitere, atunci când reglementează cuantumul indemnizației, la valoarea punctului de pensie - „(4) Cuantumul indemnizației se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie“. ... 79. Noțiunea de „valoare a punctului de pensie“ are aplicabilitate doar în sistemul public de pensii. Doar calculul drepturilor de pensie din sistemul public de pensii, instituit prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare [art. 2 lit. e) ], și Legea nr. 263/2010 [art. 2 lit. c) ], este construit în jurul principiului contributivității, și anume ca orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei, ce se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie. ... 80. Spre deosebire de pensia din sistemul public de pensii, calculul pensiei militare de stat are în vedere, în esență, media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea pensionarului, la care se adaugă un spor de până la 15%, astfel că, indiferent de contribuția asiguratului, pensia militară de stat reprezintă o medie a unor venituri obținute de titular anterior pensionării, fără a avea relevanță punctajul obținut de asigurat, și, pe cale de consecință, nici valoarea unui punct de pensie nu are aplicabilitate în sistemul pensiilor militare de stat. ... 81. În acest context este indiscutabil că legea a avut în vedere, în calitate de beneficiari ai indemnizației lunare reprezentând echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului, pensionarii sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, întrucât numai în cazul acestora cuantumul indemnizației se modifică în funcție de valoarea punctului de pensie, pensionarii sistemelor speciale de pensii fiind exceptați de la aplicarea acestor prevederi, prin lege, indiferent de calitatea acestora de membri ai uniunilor de creatori legal constituite. ... 82. În concluzie, norma legală în forma aplicabilă până la data de 7.05.2016 nu recunoștea un drept la indemnizația lunară în cuantumul prevăzut de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 8/2006, în favoarea pensionarilor din afara sistemului public de pensii. ... ... ...
Sursa oficială ↗