Decizia ÎCCJ nr. 3/2018 (HP)Punctul IV

IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. În urma consultării instanțelor de judecată, s-a evidențiat opinia majoritară potrivit căreia inculpatul care a formulat un denunț și a beneficiat, într-o cauză penală, de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă ca efect al aplicării dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată, nu mai poate beneficia de aceeași cauză de atenuare a pedepsei în alte dosare penale, fără limitare în timp. În acest sens au opinat curțile de apel: București - Secția I penală, Craiova, Galați, Pitești, tribunalele: Neamț, Covasna, Caraș-Severin, Teleorman, Ialomița, Timiș, Arad, judecătoriile: Roman, Onești, Moinești, Sectorul 2 București, Sectorul 4 București, Sectorul 5 București, Urziceni, Alexandria, Turnu Măgurele, Zimnicea, Babadag, Luduș, Odorheiu Secuiesc, Reghin, Toplița, Baia Mare. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele mai sus amintite au precizat, în esență, că dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată, reglementează o cauză specială de reducere a pedepsei, cu aplicare limitată la perioada anterioară sau concomitentă comiterii infracțiunii în legătură cu care se invocă incidența acestor dispoziții. Textul are în vedere ipoteza în care autorul denunțului este cercetat ori inculpat într-o altă cauză (nu în alte cauze) pentru o infracțiune sau o pluralitate de infracțiuni și solicită aplicarea, în acea cauză, a dispozițiilor anterior menționate. Prin urmare, nu este posibilă o dublă valorificare a denunțului formulat, întrucât s-ar da eficiență, în dosare diferite, unei cauze unice de reducere a pedepsei. În fine, s-a subliniat că, raportat la caracterul special al prevederilor analizate, ele trebuie să determine o singură diminuare a regimului sancționator, în caz contrar, acestea devenind cauze sui-generis de reducere a limitelor de pedeapsă, ipoteză contrară voinței legiuitorului. În opinia contrară s-a apreciat că beneficiul cauzei legale de reducere a pedepsei prevăzute de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată, trebuie recunoscut în toate cauzele penale în care autorul este cercetat sau trimis în judecată la data formulării denunțului. În acest sens au comunicat puncte de vedere curțile de apel: Bacău, Brașov, București - Secția a II-a penală, Cluj, Oradea, Timișoara, tribunalele: Brașov, București - Secția I penală, Giurgiu, Mehedinți, judecătoriile: Onești, Sectorul 1 București, Sectorul 6 București, Bolintin-Vale, Mangalia, Tulcea, Reșița. În susținerea acestei opinii s-a arătat, în esență, că dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată, nu limitează efectele cauzei de reducere a pedepsei la un singur dosar penal, ci are în vedere toate cauzele în raport cu care sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege, referitoare la „denunțul“ și „facilitarea“ realizate „în cursul urmăririi penale și al judecății“, cerințe care se verifică în raport cu fiecare cauză în care se invocă aplicabilitatea art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată. A pretinde că prin norma analizată legiuitorul a urmărit să recunoască acest beneficiu legal într-o singură cauză înseamnă a ignora rațiunea avută în vedere prin introducerea textului de lege și a condiționa totodată recunoașterea efectelor cauzei de atenuare de realizarea unor acte procesual penale care revin organului de urmărire penală, fără a depinde de posibilitățile denunțătorului. Această circumstanță de reducere a pedepsei are caracter personal și trebuie reținută în toate cauzele penale formate împotriva denunțătorului, indiferent de stadiul lor procesual, singura limitare fiind cea a datei formulării denunțului. S-a subliniat că, dacă s-ar accepta opinia contrară, persoana care a săvârșit o infracțiune gravă și care are mai multe dosare pe rolul organelor judiciare, chiar pentru infracțiuni concurente, ar trebui să aleagă în care din aceste dosare va beneficia de cauza personală de reducere a pedepsei, spre deosebire de un alt participant, care este judecat într-un singur dosar pentru fapte concurente, acesta beneficiind pentru toate infracțiunile de reducerea pedepselor ca urmare a unui denunț, ceea ce ar crea o discriminare. Răspunsurile curților de apel: Constanța, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș, tribunalelor: Bacău, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Constanța, Sălaj, judecătoriilor: Brașov, Făgăraș, Rupea, Zărnești, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Întorsura Buzăului, Constanța, Medgidia, Mangalia, Hârșova, Măcin, Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Bacău, Buhuși, Podu Turcului cuprind doar mențiunea neidentificării, în jurisprudența acestora ori, după caz, a instanțelor din circumscripție, a unor hotărâri relevante pentru problema de drept ce face obiectul sesizării. ...