Decizia ÎCCJ nr. 83/2017 (HP)Punctul II

II. Expunerea succintă a procesului 3. În cauză, contestatorul a fost angajat în calitate de șef de tren la Stația C.F.R. Iași. Potrivit fișei postului, salariatul avea printre atribuții: să încaseze contravaloarea călătoriei în cazul călătorilor fără legitimații de călătorie sau cu legitimații incomplete, să încaseze tarifele de transport calculate conform tarifelor în vigoare pentru bagaje care depășesc limitele de greutate sau volum, să răspundă de utilizarea echipamentului din dotare, a bunurilor și patrimoniului societății pus la dispoziție în scopul realizării obiectivelor propuse. ... 4. Prin Sentința penală nr. xxx din 15 martie 2016, pronunțată de Judecătoria Iași, definitivă prin renunțare la judecata apelului, contestatorul a fost condamnat la pedeapsa de un an și două luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani, conform art. 91 și 92 din Codul penal, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 din Codul penal, uz de fals, prevăzută de art. 323 din Codul penal, și delapidare, prevăzută de art. 295 din Codul penal, reținându-se că, în calitatea lui de șef de tren, a eliberat legitimații de călătorie false. ... 5. Prin aceeași sentință i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal. ... 6. Prin Decizia nr. xxx/xxx din 11.07.2016, emisă de intimata Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători (S.N.T.F.C.) C.F.R. Călători - S.A., angajatorul a constatat încetarea de drept a contractului individual de muncă al contestatorului, având funcția de șef de tren, conform prevederilor art. 56 alin. (1) lit. h) din Codul muncii, față de sentința penală menționată. Împotriva acestei decizii a formulat contestație salariatul. ... 7. Prin Sentința civilă nr. xxxx din 3 noiembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Vaslui, s-a admis contestația și s-a anulat decizia atacată. S-a respins, ca neîntemeiat, capătul accesoriu de cerere privind repunerea în situația anterioară, în sensul reintegrării contestatorului în funcția deținută anterior emiterii deciziei contestate. A fost obligată intimata la plata despăgubirilor egale cu salariile indexate, majorate și actualizate și la celelalte drepturi de care contestatorul ar fi beneficiat de la data emiterii deciziei anulate și până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. ... 8. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că, în situația unui angajat condamnat penal, încetarea de drept a contractului individual de muncă, cu excepția variantei în care condamnarea implică executarea unei pedepse privative de libertate - cazul de la art. 56 alin. (1) lit. f) din Codul muncii (în cazul de față dispunându-se suspendarea executării pedepsei sub supraveghere), poate avea loc în temeiul art. 56 alin. (1) lit. h) din Codul muncii doar în condițiile în care s-a dispus măsura de siguranță prevăzută de art. 108 lit. c) din Codul penal - interzicerea ocupării unei funcții sau a exercitării unei profesii sau pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal - dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii. Și aceasta pentru că art. 66 din Codul penal indică expres natura funcțiilor care nu mai pot fi exercitate, făcându-se distincție între ocuparea unei funcții publice [lit. b) ] și ocuparea unei funcții, exercitarea unei profesii sau meserii ori desfășurarea unei activități folosite pentru săvârșirea infracțiunii [lit. g) ]. Pe calea interpretării teleologice a normei de la art. 56 alin. (1) lit. h) din Codul muncii și a celei sistematice, în raport cu dispozițiile art. 108 și art. 66 din Codul penal, rezultă că finalitatea celei dintâi dispoziții legale este de a crea o situație de imposibilitate obiectivă de ocupare a acelei funcții, de exercitare a acelei profesii sau meserii avute de angajat anterior condamnării. ... 9. În ceea ce privește capătul de cerere referitor la restabilirea situației anterioare, față de împrejurarea că, în cauză, contestatorul, ca șef de tren în cadrul S.N.T.F.C. C.F.R. Călători - S.A., are calitatea de gestionar în înțelesul Legii nr. 22/1969, instanța de fond a constatat incidența dispozițiilor art. 4 din această lege. Raportat la dispozițiile Codului penal, infracțiunea de delapidare pentru care a fost condamnat contestatorul constituie o infracțiune intenționată contra patrimoniului, iar infracțiunile de fals material în înscrisuri și uz de fals se încadrează în categoria infracțiunilor de fals. ... 10. Tribunalul a apreciat că, în atare condiții, continuarea raportului de muncă ar contraveni flagrant dispozițiilor legale în vigoare, constituind o excepție de la principiul restabilirii situației anterioare, astfel încât a respins, ca neîntemeiat, acest capăt de cerere. ... 11. În ceea ce privește petitul având ca obiect obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și actualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, conform art. 80 alin. (1) din Codul muncii, tribunalul a apreciat că partea este îndreptățită să primească reparația pretinsă, prevederile art. 80 alin. (1) din Codul muncii aplicându-se prin analogie, conform art. 5 alin. (3) din Codul de procedură civilă, însă întinderea acestei reparații va fi determinată de momentul rămânerii definitive a hotărârii pronunțate. ... 12. Împotriva acestei sentințe a declarat apel S.N.T.F.C. C.F.R. Călători - S.A. București, prin Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători Iași, susținând că salariatul a fost condamnat tocmai pentru săvârșirea faptelor de falsificare a biletelor de tren și însușire a sumelor de bani rezultate în urma falsificării biletelor de tren. Având în vedere că prin sentința penală acestuia i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) și b) din Codul penal, angajatorul nu ar fi putut să adopte o atitudine de pasivitate cu privire la infracțiunile săvârșite în timp ce acesta se afla în exercițiul atribuțiilor de serviciu și să nu întreprindă nicio măsură împotriva sa. În consecință, unitatea a procedat prin asimilare, ținând cont de specificul obiectului juridic și calificarea sau circumstanțierea subiectului activ al infracțiunilor la emiterea deciziei de încetare a contractului individual de muncă, în temeiul art. 56 alin. (1) lit. h) din Codul muncii. ... 13. Prin Încheierea din 11 aprilie 2017, instanța, din oficiu, a repus cauza pe rol în vederea discutării oportunității sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 14. Sesizarea a fost considerată admisibilă prin Încheierea din 6 iunie 2017, dată la care s-a dispus și suspendarea judecății, în condițiile art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă. ... ...