Decizia ÎCCJ nr. 17/2017 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 21. Instanţa de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, reţinând următoarele: este învestită cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă; soluţionarea cauzei depinde de lămurirea modului de interpretare a dispoziţiilor legale ce constituie obiectul sesizării; chestiunea de drept este nouă şi asupra ei Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre; problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei alte sesizări, în condiţiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ... B. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării 22. Instanţa de trimitere, Curtea de Apel Piteşti, nu a formulat un punct de vedere cu privire la problema de drept supusă dezlegării, rezumându-se la citarea prevederilor legale supuse interpretării şi la aprecierea că „în absenţa unui text de lege insuficient de clar exprimat şi având în vedere amploarea activităţilor de acest gen, generatoare de taxe şi impozite la bugetul de stat, a devenit necesară o interpretare uniformă a normelor juridice menţionate pentru a se evita apariţia practicii judiciare neunitare prin pronunţarea unor soluţii diametral opuse în cauze întemeiate pe aceleaşi premise esenţiale“; instanţa de trimitere precizează, de asemenea, că în jurisprudenţa sa „nu a fost identificată altă cauză, care să reclame interpretarea aceloraşi norme de drept“. ... ... ...