Decizia ÎCCJ nr. 50/2026 (HP)Punctul IV

IV. Punctul de vedere al instanței de trimitere A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 15. Instanța de trimitere a considerat că sunt îndeplinite dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel: de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor art. 1 alin. (3) , art. 8 alin. (5) raportat la alin. (3) , art. 38 din varianta actuală a Legii nr. 126/1995 depinde soluționarea apelului, întrucât în speță se invocă aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 197/2016 și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.102/2014, care ar reglementa distinct cerințele esențiale de securitate, condițiile pentru introducerea pe piață, condițiile de punere la dispoziție pe piață și controlul articolelor pirotehnice, nefiind incidente prevederile art. 8 alin. (5) raportat la alin. (3) și art. 38 din varianta actuală a Legii nr. 126/1995. De asemenea, s-a avut în vedere faptul că problema de drept în discuție este nouă, deoarece prin consultarea jurisprudenței s-a constatat că asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre; problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... B. Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării 16. Pe fondul chestiunii de drept, instanța de trimitere a avut în vedere că, astfel cum rezultă din interpretarea art. 8 alin. (5) raportat la alin. (3) din varianta actuală a Legii nr. 126/1995 și a art. 38 din lege, aceste dispoziții legale sunt incidente și în cazul articolelor pirotehnice, pentru care cerințele de securitate și de introducere pe piață sunt reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 197/2016 (care, potrivit art. 63 a abrogat și înlocuit Hotărârea Guvernului nr. 207/2005) și de Hotărârea Guvernului nr. 1.102/2014 (care, potrivit art. 150, a abrogat și înlocuit Hotărârea Guvernului nr. 612/2010), având în vedere definiția „materiilor explozive“ de la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 126/1995 care include și explozivii de uz civil și articolele pirotehnice. Cu privire la dispozițiile art. 8 din Legea nr. 126/1995, varianta în vigoare la data contravenției, instanța de trimitere a avut în vedere că acestea sunt de strictă interpretare și aplicare, întrucât reglementează activități speciale care necesită autorizare prealabilă. Plecând de la caracterul special al acestor prevederi și ținând cont de faptul că legea a intrat în vigoare în anul 1995, instanța a considerat că nu se poate vorbi de vreo scăpare/lacună de reglementare din partea legiuitorului, autorizația prevăzută la art. 8 alin. (3) din Legea nr. 126/1995, varianta în vigoare la data contravenției, nefiind obligatorie și pentru transportatorii materialelor explozive. Din aceste dispoziții, instanța de trimitere a dedus că activitatea de transport nu este inclusă în activitatea de transfer ori în activitatea de comercializare, ci, din contră, rezultă că, în cunoștință de cauză, legiuitorul a prevăzut că pentru activitatea de transport nu este necesară obținerea autorizației, cum este în ipoteza celui care o produce, ci este suficient din partea transportatorului să citească instrucțiunile de transport ale acestor articole/substanțe și să respecte prevederile din anexa la lege. ... ... ...