Decizia ÎCCJ nr. 332/2025 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 37. Potrivit punctului de vedere exprimat de instanța de trimitere, în ceea ce privește chestiunea de drept ce vizează stabilirea numărului minim de zile de „activitate continuă ce nu poate depăși 14 zile“, în raport cu conținutul art. 137 alin. (4) și (5) din Codul muncii, nu s-ar putea reține că după trecerea a șase zile lucrătoare fără acordarea repausului săptămânal suntem în prezența unei activități continue ce impune aplicarea acestor dispoziții, câtă vreme legiuitorul nu poate avea în vedere acordarea cumulată decât după trecerea a două săptămâni lucrătoare, deoarece la acel moment sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea cumulată a repausului săptămânal. ... 38. Dispozițiile art. 137 alin. (1) și (2) din Codul muncii stabilesc regula în cazul acordării repausului săptămânal, iar alin. (4) și (5) ale aceluiași articol sunt excepții de la regulă. Prin urmare, în situația în care repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta și duminica, nu este necesară folosirea adverbului „cumulat“ raportat la acordarea unui singur repaus săptămânal. ... 39. În opinia instanței de trimitere, din moment ce legiuitorul uzează de sintagma „sunt acordate cumulat“, este evident că se referă la patru zile de repaus săptămânal, corespunzătoare unei activități continue pe durata a maximum 14 zile calendaristice. În contextul în care în aceste 14 zile calendaristice există, de regulă, 10 zile lucrătoare și 4 zile de repaus, minimul numărului de zile de activitate continuă nu poate fi decât de 10 zile lucrătoare și poate ajunge la un maxim de 14 zile. ... 40. Prin urmare, la fiecare 5 zile lucrate se naște în mod automat dreptul la un repaus de două zile, indiferent din ce zi a săptămânii începe activitatea, iar acordarea cumulată a două repausuri nu este justificată decât după 10 zile lucrate. ... 41. Cu alte cuvinte, primele două zile de repaus aferente primei săptămâni lucrate se cumulează cu următorul repaus săptămânal care se acordă la finele celei de-a doua săptămâni lucrate. Dacă, de regulă, avem două zile consecutive de repaus după 5 zile lucrate, este clar că se cumulează 4 zile de repaus numai după minimum 10 zile lucrate, deoarece zilele de repaus trebuie să fie în mod normal consecutive. ... 42. În ceea ce privește cea de-a doua chestiune de drept, ce vizează definirea noțiunii de „activitate continuă“, în sensul art. 137 alin. (4) din Codul muncii, instanța de trimitere a reținut, în primul rând, că prevederile Directivei 2003/88/CE, astfel cum au fost interpretate în jurisprudența CJUE, reglementează aspecte ce țin de organizarea timpului de lucru, prin stabilirea unor cerințe minime de securitate și sănătate la locul de muncă, iar nu aspecte ce țin de salarizarea și compensarea în bani a unor inconveniente decurgând din nerespectarea timpului de lucru sau de repaus. ... 43. Nerespectarea timpului de lucru sau de repaus atrage în primul rând răspunderea contravențională a angajatorului. ... 44. În plus, eventuala compensare în bani ar putea determina salariatul să fie cel care provoacă neacordarea perioadelor legale de repaus, prin schimbări repetate de tură, în perspectiva obținerii de câștiguri financiare, cu riscul de a-i fi afectată sănătatea. ... 45. Curtea de apel a arătat că, în cadrul procesual stabilit în speță [obligarea la acordarea drepturilor bănești în situația de excepție prevăzută de art. 137 alin. (5) din Codul muncii], instanța este ținută, în primul rând, să verifice caracterul continuu al activității astfel prestate, care poate fi întrerupt prin acordarea oricărei perioade de repaus care excedează repausului zilnic, indiferent de durata acesteia. Aceasta deoarece noțiunile de timp de lucru și timp de odihnă se exclud reciproc (timpul de odihnă exclude noțiunea de timp de lucru), iar activitatea continuă presupune ca timpul de lucru să fie neîntrerupt pe o perioadă de maximum 14 zile. ... 46. Cu atât mai mult, caracterul continuu al activității este întrerupt prin acordarea a două zile de repaus, câtă vreme acestea reprezintă durata normală a repausului săptămânal, acesta fiind, de fapt, obiectul de reglementare al dispozițiilor art. 137 din Codul muncii. ... ...