Decizia ÎCCJ nr. 352/2025 (HP)Punctul XII.1

XII.1. Asupra admisibilității sesizării 53. Admisibilitatea sesizărilor este circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență sus-menționate la prevederile Codului de procedură civilă, cu ale cărei dispoziții arată că se completează. ... 54. În lumina acestor prevederi legale, condițiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente: – existența unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv obligarea la emiterea actelor administrative sau anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... – instanța de trimitere să judece cauza în primă instanță ori în calea de atac; ... – sesizarea să privească o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 55. Referitor la prima condiție, se reține că sesizarea se circumscrie obiectului de reglementare al ordonanței, întrucât vizează plata drepturilor salariale cuvenite asistentului personal, plătit din fondurile publice. ... 56. Este îndeplinită și condiția potrivit căreia instanța de trimitere să fie legal învestită cu soluționarea cauzei în primă instanță. ... 57. Referitor la cea de a treia condiție, aceea ca sesizarea să privească o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se impune a se observa că, potrivit jurisprudenței constante a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, normele speciale ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se complinesc cu cele ale dreptului comun, respectiv cu dispozițiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă, în ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme cu lămurirea oricărei probleme de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere. ... 58. Prin urmare, cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte un anumit grad de dificultate se circumscrie condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și în cel al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce hotărârea prealabilă își păstrează rațiunea de a fi un mijloc eficient de prevenire a practicii neunitare exclusiv în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. ... 59. În prezenta cauză, sesizarea vizează modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 10 și ale art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, coroborate cu cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022 cu privire la calculul gradațiilor în cazul asistenților personali, respectiv dacă „dă dreptul angajatorului să înlăture drepturile salariale câștigate de salariați prin vechimea în muncă“. ... 60. Întrebarea astfel formulată nu conține o chestiune de drept clar enunțată, însă, din punctul de vedere exprimat de instanța de trimitere rezultă că ceea ce solicită a se interpreta este dacă, pentru asistentul personal, majorarea de 10% acordată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 se calculează la salariul minim garantat în plată, în condițiile în care acesta devine mai mare decât cel cu gradația 0 din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, aplicabil potrivit prevederilor art. 38 din actul normativ menționat, și dacă, în acest caz, s-ar înlătura efectul aplicării gradațiilor pentru vechimea în muncă. ... 61. Chestiunea de drept astfel formulată are în vedere necesitatea stabilirii modalității în care dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 (care a reglementat o procedură etapizată de creștere a salariilor pe perioada 2017-2022, temporizarea procesului de aplicare a legii fiind menținută și pentru anii următori la nivelul salariului stabilit pentru anul 2022) cu distincțiile operate prin legile anuale de salarizare prin care se derogă în mod expres de la art. 12 alin. (2) din legea-cadru (a cărui aplicare ar fi permis stabilirea salariului de bază prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în grilele anexă cu suma salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată) se raportează la hotărârile de guvern, date în aplicarea dispozițiilor art. 164 din Codul muncii, care stabilesc, anual, suma reprezentând salariul minim brut pe țară garantat în plată. Necesitatea corelării acestor legi a apărut la momentul la care salariul de bază al angajatului, plafonat la nivelul anului 2022 și majorat cu procentul de 10% prevăzut de legea de salarizare pentru anul 2023, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, a devenit mai mic decât salariul minim brut garantat în plată. ... 62. Cu alte cuvinte, problema care se pune, prin reformularea întrebării, este cum se interpretează dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 care reglementează stabilirea salariului de bază și a gradațiilor prevăzute de art. 10 din legea-cadru (calculate la salariul de bază avut la data îndeplinirii condițiilor de trecere în gradație și incluse în acesta) la prevederile art. 164 din Codul muncii (care instituie obligația stabilirii unui salariu de bază cel puțin la nivelul celui minim brut în plată garantat pe țară), ținând cont de intervenția legilor anuale de salarizare prin care se derogă de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 63. În acest context se impune a analiza dacă Legea-cadru nr. 153/2017 constituie, pentru personalul plătit din fondurile publice, o normă specială, derogatorie de la dreptul comun în materia salarizării, sau dispoziția privind salariul minim brut în plată se aplică cu precădere și stă la baza calculării elementelor salariale prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017, caz în care algoritmul de calcul al salariului de bază brut lunar va fi afectat de dispoziția care îl plafonează la nivelul anului 2022. Este de reținut că nivelul acestuia poate crește ca efect al majorărilor pe care legiuitorul le poate acorda prin legile anuale de salarizare, cum este majorarea de 10% acordată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022, dar fără a se depăși valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legeacadru nr. 153/2017, astfel cum dispune ordonanța de urgență. ... 64. Într-o opinie exprimată de instanțe se afirmă că majorarea de 10% prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 nu se aplică salariaților care au atins nivelul maxim prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 și că salariul de bază nu poate fi stabilit prin înmulțirea coeficienților cu salariul minim brut garantat în plată întrucât se opun dispozițiile art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, și cele ale art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021), care mențin acest salariu la nivelul anilor anteriori. S-a arătat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 derogă de la anumite dispoziții ale Legii-cadru nr. 153/2017, astfel că majorarea de 10% se aplică salariului acordat pentru luna decembrie 2022, însă, în condițiile în care singurul element determinat expres este salariul asistentului personal cu gradația 0, care este salariul minim garantat în plată, majorarea se aplică la acest salariu. Potrivit acestei interpretări, salariul de bază stabilit conform anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, gradația 0, este reprezentat de salariul minim brut garantat în plată căruia i se aplică majorarea de 10%. ... 65. Într-o altă opinie, s-a apreciat că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022 continuă temporizarea procesului de aplicare etapizată avut în vedere prin Legea-cadru nr. 153/2017, însă nu pot constitui temei de reducere a salariului sau de înlăturare a drepturilor câștigate de salariați prin vechimea în muncă, ci cel mult ar putea opera o inaplicabilitate a majorării, cu menținerea salariului în plată dacă s-ar fi depășit valoarea nominală stabilită pentru anul 2022 potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 66. Este evident că în cauză există abordări divergente asupra textelor de lege menționate, susceptibile a primi o interpretare diferită, ce prefigurează generalizarea unei practici neunitare pe măsură ce majorarea salariului minim brut garantat în plată va duce la extinderea acestei problematici și la nivelul altor categorii socioprofesionale. Din această perspectivă, este îndeplinită și condiția existenței unei chestiuni de drept veritabile și dificile asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o procedură de unificare. ... ...