Decizia ÎCCJ nr. 337/2025 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale 21. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat un număr mic de hotărâri judecătorești, precum și opinii teoretice, din care a rezultat existența a două orientări jurisprudențiale diferite, cu privire la fiecare dintre cele două întrebări ce fac obiectul prezentei sesizări. ... 22. Astfel, cu privire la prima întrebare, Tribunalul București a exprimat o opinie teoretică în sensul că obligația de a opta, prevăzută de art. 211 alin. (6) din Legea nr. 303/2022, forma în vigoare în ianuarie 2023, există doar la momentul formulării cererii inițiale de acordare a pensiei. Totodată, se susține că persoana care beneficiază deja de pensie nu mai poate avea o obligație de a opta, ci poate avea un eventual drept de a opta. ... 23. Într-o altă orientare, Curtea de Apel Iași a menționat că opinia acestei instanțe este aceea că beneficiul pensiei stabilite în sistemul public nu înlătură dreptul la stabilirea pensiei de serviciu, prin urmare prevederile art. 211 alin. (6) se aplică și persoanelor îndreptățite la pensie de serviciu care la data îndeplinirii condițiilor de acordare a pensiei prevăzute la art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 aveau calitatea de pensionar. ... 24. Cu privire la ce-a de-a doua întrebare, orientarea majoritară a opiniilor teoretice exprimate este în sensul că legea aplicabilă în timp care reglementează dreptul de a beneficia de pensia de serviciu stabilită de Legea nr. 303/2022 este legea în vigoare la data cererii de acordare a pensiei de serviciu, ceea ce permite recunoașterea dreptului foștilor judecători care au o vechime cumulată, fără distincție între funcțiile enumerate la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022. ... 25. În acest sens au fost exprimate opinii teoretice de către Tribunalul București, Tribunalul Călărași, Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași și Tribunalul Vaslui. ... 26. În sensul celei de-a doua orientări teoretice, a fost exprimat un punct de vedere de către Tribunalul Ilfov, în sensul că dispozițiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată, trebuie interpretate restrictiv, în sensul că vechimea de 25 de ani în funcțiile juridice prevăzute la alin. (1) se referă exclusiv la funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, nicidecum la celelalte funcții juridice, întrucât o altă interpretare ar nesocoti scopul reglementării, și anume acela de a încuraja stabilitatea în serviciu și formarea carierei într-un domeniu restrictiv de drepturi și libertăți fundamentale. ... 27. În acest sens este și jurisprudența, la dosarul cauzei depunându-se Decizia civilă nr. 4.972 din 25 noiembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 18.942/3/2023, și Decizia civilă nr. 66 din 6 februarie 2025 a Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 626/91/2024. ... 28. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară și nici nu au înaintat opinii teoretice asupra problemei de drept. ... 29. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...