Decizia ÎCCJ nr. 376/2025 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 10. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița cu nr. 2.328/120/2023, reclamantul, persoană fizică, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul B și cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, obligarea pârâtului la recalcularea sporului de vechime continuă în magistratură (vechime în funcție) prin raportare la art. 86 din Legea nr. 303/2004 coroborat cu art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, cu luarea în considerare a perioadei în care a exercitat profesia de avocat (14.10.1996-13.12.2007) la stabilirea vechimii în magistratură (în funcție) și plata pentru ultimii 3 ani (și în continuare) a diferențelor de drepturi salariale dintre sumele efectiv plătite și sumele cuvenite prin luarea în calcul a sporului de vechime continuă în magistratură, actualizate cu indicele de inflație, precum și aplicarea dobânzii legale penalizatoare, calculate începând cu data scadenței plății și până la data plății efective. ... 11. Prin Sentința civilă nr. 1.102 din 22 mai 2024, Tribunalul Dâmbovița a respins acțiunea ca neîntemeiată. ... 12. În motivare, s-a reținut că vechimea în magistratură și vechimea în funcție sunt noțiuni distincte, cu efecte juridice diferite; astfel, perioada în care reclamantul a avut calitatea de avocat constituie vechime în magistratură, dar nu și vechime în funcție. Or, pentru stabilirea drepturilor salariale, relevanță prezintă vechimea în funcție. ... 13. În ceea ce privește invocarea de către reclamant a existenței unei stări de discriminare, în care s-ar afla din punct de vedere salarial în raport cu magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorul din cadrul Judecătoriei Sectorului 4 București și judecătorul din cadrul Judecătoriei Sânnicolau Mare, prin hotărârile judecătorești la care s-a făcut referire, s-a recunoscut vechimea în magistratură în favoarea unor judecători și magistrați-asistenți care, anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, au îndeplinit și alte funcții juridice prevăzute la art. 86 din Legea nr. 303/2004. ... 14. În urma recunoașterii vechimii în magistratură (vechime în funcțiile juridice sus-menționate), instanțele au obligat pârâții la stabilirea indemnizației de încadrare pe baza coeficientului de multiplicare aferent vechimii în magistratură. ... 15. Reclamantul nu se poate prevala de hotărârile judecătorești invocate pentru constatarea existenței unei stări de discriminare, având în vedere că regimul de stabilire a indemnizației de încadrare a judecătorilor și procurorilor, în perioada pentru care se solicită recunoașterea drepturilor, s-a schimbat radical față de dispozițiile legale avute în vedere la pronunțarea hotărârilor judecătorești sus-menționate. ... 16. Totodată, prin Decizia nr. 794/2016 a Curții Constituționale se referă la nivelul maxim al indemnizației de încadrare în cazul magistraților, care trebuie să cuprindă și majorările stabilite prin hotărâri judecătorești și să fie același în cadrul aceleiași categorii profesionale. ... 17. Or, în cauza de față nu este în discuție nivelul indemnizației de încadrare, așadar considerentele deciziei mai sus menționate nu sunt aplicabile. ... 18. Din perspectiva invocării discriminării, este de menționat că prin Decizia nr. 2/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit că: „În aplicarea art. 2 raportat la art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) și alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, punerea în executare a hotărârilor judecătorești prin care s-au acordat unor angajați anumite drepturi salariale nu reprezintă un tratament discriminatoriu al celorlalți angajați.“ ... 19. Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 nu contrazice Decizia nr. 2/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât a analizat altă chestiune de drept decât cea tranșată prin această din urmă decizie. Astfel, în Decizia nr. 794/2016, Curtea Constituțională a reținut includerea drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, însă aceasta doar în vederea egalizării prevăzute de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare“ urmând să se stabilească prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. ... 20. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, solicitând admiterea acesteia, schimbarea în parte a sentinței, în sensul admiterii acțiunii, deoarece prima instanță a neglijat dispozițiile legale în materie la data intrării în profesie, anume art. 33 alin. (7) din Legea nr. 303/2004, abrogat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2008, coroborat cu art. 44 alin. (1) și (7) din Legea nr. 303/2004 cu același conținut. ... 21. Totodată, instanța de fond a nesocotit starea de discriminare existentă în raport cu ceilalți colegi judecători și magistrați-asistenți din cadrul instanței supreme și nu a reținut incidența în cauză a considerentelor Deciziei nr. 794/2016 a Curții Constituționale, principalul efect al recunoașterii perioadei cât a fost avocat ca fiind vechime în funcție și în magistratură fiind că nivelul indemnizației de încadrare se stabilește gradual, respectiv apelantul ar trece de la o indemnizație de încadrare aferentă vechimii în funcție de 15-20 de ani la o indemnizație de încadrare aferentă vechimii în funcție de peste 20 de ani. ... 22. Intimatul-pârât Tribunalul București a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate. ... 23. În cadrul soluționării apelului, s-au dispus suspendarea cauzei și sesizarea instanței supreme. ... ...