Decizia CCR nr. 497/2015Paragraful 8

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală, autorul arată că acestea nu oferă posibilitatea părţilor din procesul penal ori persoanelor interesate, lezate prin luarea măsurii asigurătorii, de a contesta această măsură, încălcându-se, în felul acesta, dispoziţiile constituţionale privind dreptul la exercitarea căilor de atac, existând o afectare a dreptului la un proces echitabil, precum şi o atingere a principiilor constituţionale referitoare la nediscriminare şi egalitate în faţa legii, fiind încălcat şi dreptul la apărare, atât timp cât, în faza de urmărire penală, în condiţiile art. 250 alin. (1) din Codul de procedură penală, suspectului şi inculpatului, precum şi oricărei alte persoane interesate li se acordă dreptul de a contesta luarea măsurii asigurătorii prin ordonanţa procurorului, în termen de 3 zile de la comunicarea acesteia. Consideră că principiile privind nediscriminarea şi egalitatea în faţa legii trebuie să domine şi faza de judecată, oferind aceleaşi drepturi procesuale de a contesta măsurile asigurătorii încă din faza de luare a acestora, ca şi în cursul urmăririi penale. În caz contrar, se dă posibilitatea fie procurorului, fie părţii civile de a eluda, în faza de urmărire penală, luarea măsurii asigurătorii care ar putea fi contestată şi să o solicite doar în faza de judecată pentru a nu mai putea fi contestată. Or, această atitudine procesuală este discriminatorie, încălcând egalitatea în faţa legii în cele două faze ale procesului penal şi dreptul la apărare atât al suspectului sau inculpatului, cât şi al oricărei persoane interesate, afectate de luarea măsurii. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 425^1 alin. (5) din Codul de procedură penală, susţine, în esenţă, că acestea sunt neconstituţionale în condiţiile în care compunerea completului de judecată la tribunal şi la curţile de apel este formată dintr-un singur judecător, câtă vreme la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt desemnaţi doi judecători pentru a soluţiona astfel de cauze, fiind încălcat principiul egalităţii în faţa legii şi dreptul la un proces echitabil şi nediscriminatoriu.