Decizia ÎCCJ nr. 5/2024 (RIL)Punctul III

III. Orientările jurisprudențiale divergente 12. Autorul sesizării a susținut că nu există un punct de vedere unitar asupra problemei de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii, fiind conturate două orientări jurisprudențiale divergente. ... 13. Astfel, într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că prevederile art. 1 alin. (2) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 au în vedere numai militarii armatei române, care au fost constituiți sau menținuți în stare de prizonierat de către partea sovietică. ... 14. În argumentarea acestei orientări s-a arătat că se impune coroborarea metodei de interpretare gramaticală a termenilor utilizați în art. 1 alin. (2) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 cu metoda de interpretare istorico-teleologică, care are în vedere rațiunea pentru care au fost reglementate despăgubirile instituite prin decretul-lege menționat. ... 15. Din utilizarea celor două metode de interpretare rezultă că legiuitorul a reglementat măsuri reparatorii pentru persoanele constituite sau menținute în stare de prizonierat, care au făcut parte din armata română, devenită aliată a Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice după încheierea Convenției de armistițiu din 12 septembrie 1944. ... 16. În schimb, constituirea sau menținerea în stare de prizonierat a cetățenilor români înrolați în armata maghiară a avut la bază starea de beligeranță existentă între această armată și armatele devenite aliate cu Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. ... 17. Prin urmare, numai prizonierii din armata română pot fi considerați persecutați politic ca urmare a nerespectării Convenției de armistițiu din 12 septembrie 1944 și beneficiază de măsurile reparatorii reglementate de Decretul-lege nr. 118/1990. ... 18. În sensul primei orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării hotărâri judecătorești definitive pronunțate de Curtea de Apel Brașov și tribunalele Arad, Brașov, Harghita și Timiș. ... 19. În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că prevederile art. 1 alin. (2) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 sunt aplicabile inclusiv cetățenilor români înrolați în armata maghiară, care au fost constituiți sau menținuți în stare de prizonierat de către partea sovietică. ... 20. S-a argumentat că aplicarea metodei de interpretare gramaticală relevă că singura condiție impusă de norma anterior evocată este aceea a menținerii sau constituirii stării de prizonierat de către partea sovietică după data de 23 august 1944. Or, cetățenii români înrolați în armata maghiară, care au fost luați prizonieri de către partea sovietică, îndeplinesc această condiție, beneficiind astfel de măsurile reparatorii reglementate de Decretul-lege nr. 118/1990. ... 21. În sensul celei de-a doua orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării hotărâri judecătorești definitive pronunțate de tribunalele Brăila, Covasna, Harghita, Mureș și Satu Mare. ... 22. Autorul sesizării a apreciat că prima orientare jurisprudențială este în acord cu litera și spiritul legii. ... ...