Decizia ÎCCJ nr. 64/2023 (HP)Punctul X

X. Punctul de vedere exprimat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția judiciară, este în sensul că sesizarea instanței este inadmisibilă, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate cerute de lege. 107. Cu privire la prima problemă de drept, Ministerul Public a susținut că nu este îndeplinită condiția de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile din perspectiva necesității ca interpretarea să privească o dispoziție legală in abstracto, respectiv o dezlegare cu valoare de principiu, nu rezolvarea implicită a unor particularități care țin de fondul cauzei, făcând trimitere la jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor probleme de drept în materie penală. ... 108. S-a arătat că, prin întrebarea formulată, se solicită instanței supreme să dea o dezlegare unei probleme de drept concrete, specifice cauzei în care s-a formulat sesizarea, respectiv dacă realizarea activității de supraveghere tehnică de către organele de urmărire penală prin accesul direct și nemijlocit la sistemele Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor reprezintă o activitate de punere în executare a mandatului de supraveghere. ... 109. Răspunsul la această întrebare presupune însă stabilirea și analizarea în concret, de către completul sesizat să pronunțe hotărârea prealabilă, a activităților efectiv realizate în cadrul punerii la dispoziție a infrastructurii necesare de către Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor. ... 110. În sens similar a argumentat și Curtea Constituțională în considerentele Deciziei nr. 439 din 6 octombrie 2022 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1230 din 21 decembrie 2022), în paragraful 23, respectiv că analiza modalității de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică și stabilirea incidenței nulității absolute în acest caz sunt chestiuni ce intră în competența judecătorului de cameră preliminară sau a instanței judecătorești, după caz, în condițiile legii. ... 111. De asemenea, s-a susținut că nu este îndeplinită nici condiția referitoare la existența unei veritabile chestiuni de drept care să necesite o dezlegare cu valoare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, problema de drept neprezentând gradul de dificultate necesar, care să impună intervenția instanței supreme prin pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 112. În acest sens, s-a susținut că intervenția instanței supreme în procedura reglementată de art. 475 din Codul de procedură penală se realizează doar atunci când tinde la clarificarea înțelesului uneia sau mai multor norme juridice ambigue sau complexe, al căror conținut ori succesiune în timp pot da naștere la dificultăți rezonabile de interpretare pe cale judecătorească, afectând, în final, unitatea aplicării lor de către instanțele naționale. ... 113. În esență, prima întrebare urmărește definirea sintagmei „punere în executare“ a mandatului de supraveghere, din conținutul dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, aspect ce nu comportă o dificultate veritabilă, în contextul deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională în această materie, Curtea evidențiind o distincție clară între activitatea de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică și cea de sprijin/suport/concurs tehnic. ... 114. S-a susținut că această din urmă activitate nu poate fi echivalată cu o activitate de cercetare penală specifică organelor de urmărire penală și orice astfel de contribuție tehnică nu ar putea fi valorizată ca o activitate de cercetare penală. Activitatea de punere în executare este distinctă de activitatea de sprijin/suport/concurs tehnic ce nu face obiectul de reglementare al dispozițiilor legale menționate. ... 115. Accesul nemijlocit și independent al organelor de urmărire penală la sistemele tehnice ale infrastructurii Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații este reglementat de dispozițiile art. 8 alin. 2 teza a II-a din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, iar activitatea angajaților Centrului constă doar în menținerea în parametrii optimi de funcționare a echipamentelor și sistemelor aferente funcției de interceptare. ... 116. Aplicând aspectele statuate de Curtea Constituțională, în absența actelor procesuale/procedurale care să ateste participarea angajaților Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor la procedeul probatoriu și obținerea probelor specifice, activitatea acestora de asigurare a accesului nemijlocit al organelor de urmărire penală la sistemele de interceptare nu poate constitui o punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, în sensul dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, ca unice dispoziții care reglementează această activitate. ... 117. Cu privire la cea de a doua problemă de drept, Ministerul Public a susținut că nu este îndeplinită condiția de admisibilitate referitoare la existența unei veritabile probleme de drept din perspectiva necesității ca interpretarea să privească o dispoziție legală in abstracto, respectiv o dezlegare cu valoare de principiu, nu rezolvarea implicită a unor particularități care țin de fondul cauzei. ... 118. S-a arătat că o întrebare identică în esența ei a mai fost adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care a soluționat-o prin Decizia nr. 20 din 13 aprilie 2022 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 27 mai 2022). Astfel, tot Curtea de Apel Bacău - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a solicitat instanței supreme să se pronunțe cu privire la chestiunea de drept „Dacă există deja un mandat de supraveghere tehnică care are ca obiect supravegherea video, audio sau prin fotografiere, procurorul este obligat să sesizeze judecătorul de drepturi și libertăți, potrivit art. 148 alin. (10) din Codul de procedură penală raportat la art. 148 alin. (3) din Codul de procedură penală, atunci când apreciază că este necesar ca colaboratorul să poată folosi dispozitive tehnice pentru a obține fotografii sau înregistrări audio și video.“ ... 119. În cauza penală în care a fost ridicată din oficiu chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări a instanței supreme, situația este identică, sigura diferență fiind aceea că procurorul a autorizat folosirea investigatorilor cu identitate conspirată, și nu a colaboratorului, și că, suplimentar, a autorizat participarea investigatorilor la anumite activități, dar ambele categorii de persoane, investigatorii și colaboratorii, sunt prevăzute de același art. 148 din Codul de procedură penală. ... 120. Astfel, argumentul care a determinat respingerea ca inadmisibilă a sesizării prin Decizia nr. 20 din 13 aprilie 2022, respectiv că prin întrebarea formulată instanța de trimitere nu solicită interpretarea unor dispoziții legale in abstracto, ci pronunțarea asupra unei chestiuni concrete, ce ține de fondul contestației cu care a fost învestită, își găsește aplicabilitatea și în prezenta sesizare. ... 121. Totodată, a apreciat că interpretarea dispozițiilor art. 148 alin. (3) și ale art. 150 alin. (5) din Codul de procedură penală reiese cu claritate din analiza coroborată a acestor dispoziții și a celor prevăzute de art. 138 și următoarele din Codul de procedură penală, respectiv că atât timp cât în cauza penală judecătorul de drepturi și libertăți a încuviințat măsura supravegherii tehnice constând în supravegherea audio, video sau prin fotografiere, în situația în care pe durata de valabilitate a mandatului de supraveghere procurorul autorizează folosirea investigatorului și, totodată, apreciază că este necesară utilizarea de către acesta de dispozitive tehnice pentru a obține fotografii sau înregistrări audio și video, nu se impune sesizarea din nou a judecătorului de drepturi și libertăți în vederea emiterii unui nou mandat de supraveghere tehnică, mandatul anterior păstrându-și valabilitatea. ... 122. A apreciat că scopul avut în vedere de legiuitor pentru a face trimitere în cuprinsul alin. (3) al art. 148 din Codul de procedură penală la necesitatea sesizării judecătorului de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este acela de a stabili raportul dintre cele două metode speciale - supravegherea audio, video sau prin fotografiere și utilizarea investigatorului, în sensul că cea de-a doua nu derogă de la prima. Această trimitere s-a realizat tocmai pentru a împiedica orice interpretare, în sensul că dispozițiile acestui alineat ar permite investigatorului să realizeze o activitate de supraveghere tehnică fără autorizarea judecătorului de drepturi și libertăți, doar în temeiul ordonanței procurorului. ... 123. S-a concluzionat în sensul că, doar în situația lipsei unui astfel de mandat de supraveghere tehnică emis anterior autorizării folosirii investigatorului, se impune sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți în acest scop. ... ...