Decizia CCR nr. 168/2025Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului ales prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată. În esență, arată că dispozițiile criticate sunt contrare, în principal, art. 115 alin. (4) din Constituție, care conține trei aspecte pe care Guvernul trebuie să le respecte atunci când recurge la adoptarea ordonanțelor de urgență - situația extraordinară, reglementarea să nu poată fi amânată și să fie motivată urgența în cuprinsul acestora. În ceea ce privește faptul că nu putea fi amânată adoptarea reglementării respective, învederează că în preambulul ordonanței de urgență se arată că există un program de guvernare în baza căruia ar trebui emis actul normativ criticat. Or, de la momentul aprobării programului de guvernare prin hotărâre a Parlamentului (noiembrie 2019) și până la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2020 au trecut peste trei luni, prin urmare, nu exista clar caracterul de urgență. Referitor la situația extraordinară, învederează că aceasta trebuie să reprezinte un aspect care se depărtează de o situație obișnuită, or, în cauză, motivele invocate de către Guvern au reprezentat tocmai imperativul național al realizării proiectului de infrastructură, iar orice amânare a realizării acestor proiecte de infrastructură ar aduce elemente negative asupra economiei naționale. Însă, având în vedere contextul actual, se observă că au trecut cinci ani de la adoptarea ordonanței de urgență în discuție, iar unul dintre proiectele de infrastructură (care a fost, practic, anulat prin normele acesteia) - Autostrada Ploiești-Brașov - nu s-a concretizat nici până în prezent, așadar nu a constituit o urgență nici la momentul respectiv. Motivele cuprinse în preambulul actului normativ supus controlului reprezintă elemente de necesitate sau oportunitate, iar nu o situație extraordinară sau de urgență. Aspectele învederate au fost semnalate și prin avizul Consiliului Legislativ. De asemenea, neconstituționalitatea normelor criticate este susținută și prin lipsa avizului Consiliului Economic și Social și a îndeplinirii cerințelor cuprinse în legislația privind transparența decizională în administrația publică. Totodată, prevederile criticate au un caracter retroactiv din perspectiva aplicării acestora, întrucât existau situații de drept care deja produseseră efecte juridice, autoarea excepției de neconstituționalitate aflându-se în cadrul unei proceduri de licitație, într-un stadiu avansat (ultimul) al acestei proceduri - negociere directă privind clauzele contractuale. În final, susține că unicul scop al adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2020 a fost acela de anulare a procedurii de licitație în parteneriat public-privat a autostrăzii Ploiești-Brașov. ...